| pagina [ 1
] [ 2 ] [ 3
] [ 4 ] [ 5
] [ 6 ] [ 7
] [ 8 ] [ 9
] [ 10 ] [ 11
] [ 12 ] |
| |
pagina
4 |
| poeme din pragul
mileniului 3 |
| |
ÎMPOTRIVA |
*** |
| |
M-am saturat sa ma rup
de anturaj
când cineva arunca migrene
spre zidul de carne
e ca si cum as asista
la avorturi lichefiate
daruind la sfârsitul ritualului
nenascutilor flori
ca recompense eliberatorii
desi stiu sigur ca nu suport
minima calitate de victima.
ANDA COMSA |
Soarele apune pe insula lor.
Picioarele lungi au calcat în picioare
Buzele mici miscatoare.
Nici un zeu nu crâcni
Vazând aceasta oroare,
De frica picioarelor lungi
Se-ascunsera toate :
Urechi ascultatoare
Ochi ageri
Chiar si picioarele scurte.
Începuse domnia tacerii.
KATIA CUCULESCU |
| |
|
|
| |
VREME
DE REPAOS |
*** |
| |
Odihneste-te calatorule. Vremea-i
târzie.
Ceasul ostenit bate de repaos.
Umbrele vestejite ale timpului
Se prabusesc în pustiu de-nserare.
Apasatoare-i taina. Se-aprind lumânari
pe cararea flamânda.
Deserturi si lumi razvratite se strâng.
În urma
ramâne un fir de siliciu,
În care navalnic se-nvaluie,
stins,
O lume ce a fost
Vis.
LIVIU CORDEA |
Piciorul îmi sta într-un
mod nefiresc
atârnat pe scaun
ochii refuza sa se închida si atunci
când reusesc ochii mintii se gândesc la tine.
e trecut de orele doua ale noptii
si ramân treaz înca o noapte
chinuindu-ma, gândindu-ma,
încerc sa te uit.
Cu greu rezist sa nu-mi despic carnea
în aerul irespirabil
de vara
soare de iulie
ANDREI BAKÓ |
| |
|
|
| |
CANTINA SARACILOR |
Senin
în trupuri |
| |
Pierita în blidul fara fund
Se absoarbe prin porii ochilor
Hrana sloioasa
Zilnica potolire pentru trupuri
Zbarcite, mizeria troneaza
În culmile ironiei
Privirile sparte si inexpresive
De cautari suferinde, inutile
Se revarsa în afara
Gonite din alte necesitati nefiresti.
Gustul pâinii uscate
Rezerva pentru moment
Amintirea cinelor consistente
Din epoca demult apusa.
Cautând în saliva bucatele alese
Existente doar în memorie
Pastorul ridurilor premature
Molfaite în nestire
Golit de dorinta papilelor gustative
Singuratatea îsi râcâie stomacul
Neant de prea multa vreme,
Mâine, Cantina Ambulanta
Îsi va chema alta serie de recruti...
Veteranii se destrama
Stravezii si înfrigurati
În sfârsite clipe respirate sporadic
Lispsiti de linistea ultimei dorinte.
Viata de apoi îi înghite
Depunându-si icrele în
Pamântul Fagaduintei.
GABRIELA HORGA |
Piatra peste piatra
se înalta templul,
brat peste brat,
ochi peste ochi,
suflet peste suflet,
ne asezam
unii peste altii,
unii prin altii
cu durere si chin
amestecati,
toti cu-n gând :
ultimul va atinge
cândva cerul,
iar cu totii
vom începe
sa cântam.
Lupta încheiata.
Templul sfârsit.
Senin în trupurile noastre
biruitoare.
ANDREI ERNA |
|
| |
Lucrãri
de Adriana Bazilia Ilie |
| |
 |
 |
|
| pagina [ 1
] [ 2 ] [ 3
] [ 4 ] [ 5
] [ 6 ] [ 7
] [ 8 ] [ 9
] [ 10 ] [ 11
] [ 12 ] |
