| pagina [ 1
] [ 2 ] [ 3
] [ 4 ] [ 5
] [ 6 ] [ 7
] [ 8 ] [ 9
] [ 10 ] [ 11
] [ 12 ] |
| |
pagina
2 |
| Criza în arta sau gâlceava
istoricului de arta cu lumea IOANA
SAVU
Un truism:
Arta moderna a avut valori.
Arta moderna a avut o ultima valoare recunoscuta international
si unanim.
Aceasta ultima valoare a fost Salvador Dali.
Ce se ascunde îndaratul acestor aparente banalitati?
Concluzia ca Dali în particular si suprarealismul ca
si miscare artistica programatica au produs ultima revolutie
consemnata în Istoria Artei. Întru edificare,
se pot consulta manualele de Istoria Artei, care stau la baza
formarii „valorilor” recunoscute, la noi, pâna
la (surpriza!): suprarealism.
Este adevarat ca se poate vorbi despre numeroase manifestari
post-moderniste (pop art, instalatii, happeninguri), însa
nu a mai existat, post Dali, nici o miscare programatica de
anvergura.
DE CE? Unde s-a produs fisura?
Din perioada imediat urmatoare primei expozitii impresioniste
(1874) si pâna la moartea lui Salvador Dali (1989),
se poate vorbi de un adevarat boom, de o explozie de miscari,
de idei în arta. De la Giotto, arta a avut ca unic scop
redarea tridimensionalitatii prin perspectiva (prin recuperarea
valorilor anticilor). Si asta pâna la Impresionisti
si în special post-impresionisti, care au renuntat la
principiile ce guvernau arta academica si au asimilat lectia
primitivilor, a omului medieval, pentru a reinventa ARTA.
În contemporaneitate se poate vorbi de o acuta pana
de idei. Artistul nu mai are mijloace noi de exprimare, la
care sa faca apel si care sa îi faciliteze transmiterea
mesajului: s-a facut si perspectiva, s-a facut si non-perspectiva,
figurativ, non-figurativ, real sau abstract... pâna
si nimicul a fost exprimat artistic (vezi Kandinski sau Malevici).
ARTA nu a mai produs de multa vreme un scandal rasunator.
Curentele care au produs reactii contradictorii puternice
au fost recunoscute si acceptate de mediul academic si au
devenit cu timpul obiecte de studiu în scolile de arta.
Ergo: o penurie de idei. Instalatia sau grafica pe calculator
constituie astazi avangarda expresiei artistice, dar ele trebuie
privite ca simple instrumente. Astazi se poate vorbi despre
o repetitie în arta care poate deveni obositoare. S-au
pus bazele unei arte experimentale....care ma duce cu gândul
la istorioara artistului care a turnat experimental, fireste,
vopsele de diferite culori în vasul de toaleta, fotografiind
jocul de culori rezultat prin declansarea mecanismului de
evacuare a apei din rezervor.
Dupa artisti ca Van Gogh sau Gaugain, autodidacti care au
demonstrat ca actul artistic este posibil si fara studii temeinice
în domeniu, arta a devenit astazi accesibila oricui,
ceea ce a facut posibil ca în aria notionala a termenului
artist sa se ascunda si diletantii.
Se numeste diletant persoana – artistul – care
considera ca studiile nu sunt necesare pentru un act de creatie
valoros (spre exemplu este admirabila ignorarea perspectivei
atunci când artistul stapâneste tainele acesteia,
dar daca omiterea se datoreaza necunostintei, negarea perspectivei
este lipsita de sens).
Un alt motiv pentru care autodidactii nu mai reusesc sa creeze
valori este lipsa unui mediu care sa îi ambitioneze.
În trecut exista un astfel de mediu în care artistii
se automotivau (spre exemplu cercul Theo Van Gogh, unde artisi
ca Lautrec, Gaugain, Vincent, Seurat au schimbat idei influentându-se
reciproc).
continuare in pag. 10
|
Tabãra Inter-Art 2003
în imagini |
COLEGIUL DE REDACTIE
Andrei Bako, Ioana Câmpean, Katia Cuculescu, Iuliu Horvath,
Dorel Lazãr, Robert Lixandru, Ioana Savu
FUNDATIA INTER-ART AIUD
515200, jud. Alba, ROMANIA, Piaþa Consiliul Europei,
Nr. 20
Tel. +4 0723 969911 - Tel. 04 0744 859972
e-mail: inter-art@aiudonline.ro
www.aiudonline.ro/inter-art
Adresa postalã: Aiud 515200, CP. 40,
Jud. Alba, ROMANIA |
|
| pagina [ 1
] [ 2 ] [ 3
] [ 4 ] [ 5
] [ 6 ] [ 7
] [ 8 ] [ 9
] [ 10 ] [ 11
] [ 12 ] |
